Crediteria de la BCR

Eu sunt de părere că, înainte să iei un credit, trebuie să te gândești bine, bine de tot. Dacă contractezi un credit care să îți alimenteze un moft, ceva e greșit. Rolul unui credit, în opinia mea, e să te ajute să te dezvolți.

Într-o piață a creditelor din ce în ce mai complicată și mai haotică, BCR a lansat Crediteria: un concept care are la bază ideea unor credite rapide, acordate cu ușurință și rapiditate.

Creditul Divers, inclus în acest concept, e un credit ieftin și, mai ales, ușor de înțeles. Prin care se poate lua un credit între 700 de euro și 10.000 de euro (dacă clientul nu are istoric cu BCR) sau 20.000 de euro, pentru cei care au mai lucrat cu BCR. Cu minim de acte (fișă fiscală și adeverință de salariu), cu rate fixe lunare în lei, fără avans.

Mai multe detalii și un calculator de rate găsiți pe www.promotiibcr.ro/divers

 

Desperados Party

Desperados Party a fost așa cum a promis să fie. Wild. Wild rău, chiar.

Eu, în general, nu pot sta în cluburi. E muzica prea tare, eu sunt bătrân și ramolit, mie îmi trebuie să pot vorbi cu oamenii de lângă mine.

Totuși, la Desperados Party, în Obsession, m-am simțit ca acasă  :)

M-am tatuat un pic. Tatuajele au fost temporare, dar a fost amuzant când am plecat acasă desenat pe mâini și pe frunte, se uita lumea de pe stradă dubaș tare la mine :))

Desperados Party a însemnat căsătorii cu certificat și cătușe, dansatoare în cuști, un concert The Amsterdams, foarte multă distracție și sute de beri.  (foto)

La Cluj, Desperados Party a însemnat o noapte de pomină. Așteptăm replica Timișoarei :)

112 salvează vieți

Da, dar asta când nu sunt ocupați cu apelurile false.

3 din 4 apeluri la 112 sunt false. Adică, mai exact, 73% sunt glume sau apeluri accidentale, doar 27% sunt reale. Asta în condițiile în care mai mult de 20 de oameni sunt răniți grav în fiecare zi. Și au nevoie de ambulanță. Care o să întârzie, dacă e plecată la un apel fals.

Să mă iertați că poate sunt radical, dar eu consider că să faci un apel fals, în glumă, la 112 înseamnă că ești complet idiot. Pentru că din gluma aia, e posibil să moară un om care altfel ar fi trăit. Iar o glumă care poate duce la moartea cuiva nu mai e o glumă. Și ar trebui pedepsită ca și complicitatea la omor.

Nu-mi pasă de povestea cu Gimmy

Mărturisesc că nu mai sunt la curent cu poveștile de pe net atât de mult pe cât mi-aș dori. Viața n-a fost foarte blândă cu mine în ultima vreme și, în consecință, am fost prins cu altele.

Dar o mulÈ›ime de oameni m-au întrebat, pe mess, pe fb sau prin mailuri două lucruri în ultima vreme. a) de ce n-am sărit să scriu de “scandalul” cu Gimmy, ce, îi iau apărarea lu’ Alexa, sunt plătit de el/sclav/pupincurist ? È™i b) dacă discuÈ›ia dintre Ania È™i Alexa e pe bune, că eu trebuie să È™tiu, că sunt omul/prietenul/sclavul/ lui Alexa, sau plătit să tac, sau ceva. (variantele dintre slash-uri sunt cele în care s-a pus problema).

ÃŽnainte să răspund aÈ™a… “oficial” la lucrurile astea, să vă ofer un pic de context. Mai întâi, Ania. O È™tiu de câțiva ani, am fost relativ amici într-o vreme. Când am cunoscut-o, am aflat despre niÈ™te necazuri cu care lovit-o viaÈ›a, aÈ™a că i-am acordat mai multă înÈ›elegere decât acord oamenilor în mod normal, pentru că i-am găsit niÈ™te scuze la ceea ce, în capul meu, părea un comportament neobiÈ™nuit. (deci nu zic că era neobiÈ™nuit, doar că aÈ™a mi s-a părut mie). Ulterior, când m-am mutat la TimiÈ™oara, a spus niÈ™te mizerii despre mine (din rea voință, din neÈ™tiință, nu contează) È™i relaÈ›ia de vagă amiciÈ›ie s-a încheiat. Asta nu înseamnă că i-am purtat pică, da’ nici nu pot rămâne amic cu un om care mănâncă la mine, îi place, se bucură È™i apoi spune altora că mâncarea mea e scârboasă. Bun, deci de-atunci (noiembrie sau decembrie 2010) efectiv n-am mai auzit de ea până la povestea de-acum.

Liviu, pe de altă parte, mi-e foarte bun prieten. Adică FOARTE bun, da ? Unul dintre oamenii pe care eu îi simt cel mai aproape de sufletul meu. Omul m-a ajutat absolut necondiționat în niște clipe dificile, fără ca eu să-i cer asta, și nu mi-a cerut niciodată nimic înapoi. Repet, niciodată nimic. Spre surprinderea unora și cu convingerea că mulți nu vor crede, Liviu nu m-a plătit niciodată pentru nimic. M-a ajutat și, atunci când am putut și am avut cu ce, l-am ajutat și eu. Asta fac prietenii în viață, în viziunea mea.  Dar niciodată n-am fost PLĂTIT de el pentru ceva.

Iar Gimmy… Gimmy e locul unde am redescoperit, după o pauză de 15 ani, că mi-e drag să fac miÈ™care, că-mi place, că vreau. Nu am cum, efectiv, să zic ceva de rău de Gimmy, când mie îmi place atât de tare să merg acolo.

Bun, acum întrebările.

a) N-am zis nimic de “scandalul” cu Gimmy din două motive.

ÃŽn primul rând, mie nu mi se pare deloc un scandal. Postarea pe facebook a Aniei, de la care a început totul, a dat prilejul multor nimeni să-l înjure pe Liviu, pentru că n-ar fi avut curaj să-l înjure direct. Și-atunci s-au “aliat” la o chestie.

Dar lucrurile, în realitate, stau așa, din câte știu eu: Ania a cerut un abonament gratuit la Gimmy. L-a primit. Când l-a primit, a semnat o hârtie pe care scrie că Gimmy poate folosi datele de contact ale abonaților (mail, telefon etc) pentru promovare și diverse studii. Deci A SEMNAT hârtia asta, da ? Toți abonații la Gimmy au semnat-o. Bun, după ce-a semnat asta, prin care era de-acord să primească sms-uri de la Gimmy, a spus că-i spam.

Deci nu mi s-a părut un subiect despre care să scriu, ok ? Până n-am văzut câtă lume sare să-l crucifice pe Alexa.

În al doilea rând, și aici sunt cât pot de sincer: Liviu mi-e prieten. Cu adevărat. Ania, în schimb, e o persoană din Cluj și de pe net. Cum să pot scrie obiectiv despre asta ? Dacă aș crede că Liviu a greșit, aș pune mâna pe telefon și i-aș spune personal, voi nu așa ați face ?

b) Habar n-am dacă discuția pe FB dintre Liviu și Ania e pe bune sau nu, și vă dau cuvântul meu că nu-mi pasă nici cât negru sub unghie.

Nu mă întâlnesc cu Liviu în fiecare dimineață la cafea să ne mai spunem ce-am visat, ce-am mâncat È™i ce-am băut. Știu că dacă e nevoie, mă pot baza pe el oricând. Și el È™tie, sper, că se poate baza pe mine. Dar nu stăm să ne facem confidenÈ›e “uite, fată, ce-am vorbit ieri pe facebook cu x sau cu y”.

Mno, uite, acum am scris È™i despre povestea cu Gimmy. Și È™tiu că Arhi are dreptate când îmi spune că o samă de oameni vor urla că-s pupincuristu’ lu’ Alexa. Să fie sănătoÈ™i, zic – Liviu nu e genul de om care să aibă nevoie să-l apere cineva. Și cine-l cunoaÈ™te È™tie asta, aÈ™a cum cine mă cunoaÈ™te È™tie că eu le spun prietenilor mei când cred c-au dat-o în bară, È™i nu iau nimănui apărarea dacă nu e cazul.

Iar de restul È™i de ce-ar spune ei, bravii anonimi de pe internet… sincer, mă doare la salată, vorba lui Mile.

 

Business Mentoring 2012

Business Mentoring e un program de perfecționare și dezvoltare a abilităților manageriale. A fost adus în România prima dată în 2010, de către Fundația Post-Privatizare. Programul este desfășurat la nivel de MBA, cu sprijinul a trei mentori, profesori la MIT Center for Entrepreneurship: Kenneth Morse, Laura Morse și Bill Aulet.

Programul se adresează antreprenorilor consacrați, directorilor executivi sau echipelor de management din companii românești sau din țări sud-est europene (Ungaria, Bulgaria, Serbia, Croația etc)

Participanții și cei trei mentori vor lua parte la cinci sesiuni intensive de cursuri, desfășurate în 6 luni. Numărul de locuri este limitat, iar înscrierea se face printr-un formulare disponibil pe site-ul Business Mentoring, până pe 6 ianurie 2012. Primul workshop va avea loc în 18-19 ianuarie 2012.

Desperados in the City

ÃŽn mai, când a fost Party Desperados în BucureÈ™ti, eu eram la TimiÈ™oara È™i m-am ofticat maxim că n-am putut participa. Mi s-a părut (de la distanță) un eveniment cu totul È™i cu totul diferit de cele pe la care am ajuns – a fost un eveniment wild. Șopârle, tatuaje, căsătorii cu cătuÈ™e… mie mi-a sunat foarte bine.

A trecut vremea, am uitat de zilele alea.

Și-apoi, surpriză! Vineri, 30 septembrie, de la ora 23, la Club Obsession (în Cluj-Napoca, desigur) va fi Party Desperados. Cu toate “accesoriile”: studio de tatuaje temporare, capelă pentru căsătorii (cu certificat È™i cătuÈ™e), cuÈ™ti, maÈ™ina dansului, cam tot ce-a fost È™i la BucureÈ™ti.

Și, mai mult, Desperados aduce în Obsession un concert cu The Amsterdams

Intrarea va costa 20 de lei, dar eu am pentru voi 5 invitații duble. Pe care le voi da primilor 5 comentatori care îmi spun de ce ar vrea să vină la un wild-party, pe principiul primul venit, primul servit. Și, dacă nu mai prindeți invitații la mine, puteți încerca la TVdece :)

Eu îmi doresc doar ca Party Desperados din Cluj să fie chiar mai wild decât cel care a fost în București

Cluj, câștigăm la Pepsi Refresh ?

V-am povestit de proiectul Pepsi Refresh. Pe scurt, Pepsi oferă 20.000 de dolari celei mai originale și mai de impact idei care dă un refresh vieții urbane.

Sistemul e simplu, înscrii ideea în aplicația de facebook Pepsi Refresh, apoi încerci să convingi lumea să voteze ideea ta. Cele mai votate 100 de idei vor intra în tura 2, iar apoi Cristina, Cabral și Dobro vor alege dintre cele mai votate 10 idei pe care care va fi premiată.

Totul e limpede până aici, da ?

Ei bine, eu vreau să fac tot posibilul ca această idee câștigătoare să aparțină unui blogger clujean :)

Așa că vă rog acest lucru: haideți să propunem idei, aici, în comentarii. Să le discutăm, să alegem cele mai bune dintre ele și să le înscriem în proiect. Și apoi să ne unim eforturile pentru a face ca una dintre ideile noastre să treacă cu succes de etapele de votare și să intre în cele 10 finaliste.

Ce ziceți, încercăm împreună să facem orașului nostru o bucurie de 20.000 de dolari ?

Două știri diferite

1. Manafu și Haotik au lansat sampler.ro, un site în care fiecare blogger poate avea propria lui carte de vizită online. Mult mai multe detalii găsiți aici. Eu deja am început să creionez profilul meu, simt c-o să-mi folosească.

2. (pentru clujeni, îndeosebi) Mâine, 27.09.2011, Chinezu vă invită la Orașul pe bicicletă. Cine are chef, la ora 14.00 pornește din fața Raiffeisen Bank din Piața Unirii într-un tur pe bicicletă al orașului. Mult mai multe detalii găsiți aici.

Prin București

Am locuit 7 ani lungi în București. Nu e un oraș care să-mi placă și cred sincer c-am descoperit ce înseamnă viața frumoasă doar când m-am mutat la Cluj (exceptând cele 8 luni pierdute aiurea în Timișoara)

TotuÈ™i, aÈ™a cum am văzut Capitala în plimbarea organizată de Corina, n-am mai văzut-o niciodată. Am fost reporter la ziarul Ziua, am bătut oraÈ™ul la pas multă vreme, cunosc legendele È™i poveÈ™tile lui aÈ™a cum  – cu toată modestia – nu le cunosc mulÈ›i bucureÈ™teni. Și totuÈ™i, plimbarea asta prin oraÈ™ mi-a dezvăluit lucruri de care habar n-aveam.

Am învățat despre oamenii care au pus bazele Casei Capșa, un local la care am visat toată adolescența, pentru că mi se părea că acolo e locul unde orice om pasionat de cultură trebuie să fie. Am învățat despre cartierul care exista acum 30 de ani pe locul unde acum se află Casa Poporului,

Am descoperit MogoÈ™oaia, un loc în care, spre ruÈ™inea mea, am ajuns pentru prima oară. Și despre cum Martha Bibescu, o femeie FOARTE bogată, a refăcut casa în care a locuit Constantin Brâncoveanu – un om FOARTE bogat.

BucureÈ™tiul are multe, foarte multe secrete, chiar È™i pentru oamenii care s-au născut acolo. Și dacă nu era iniÈ›iativa Corinei, n-aÈ™ fi aflat veci pururi poveÈ™tile minunate ale clădirilor “monumentale” care împânzesc oraÈ™ul. BucureÈ™ti n-are o istorie veche, cum are Clujul, dar are poveÈ™tile lui tare frumoase. Și merită cunoscut în detaliu.

Nu vreau să omit gaÈ™ca de 40 de oameni faini alături de care am redescoperit Capitala È™i alături de care am petrecut una dintre cele mai frumoase zile ale acestiu an, aÈ™a cum nu vreau să uit de încheirea senzaÈ›ională a zile la Laser Maxx – dacă ar fi în Cluj un astfel de spaÈ›iu, de Laser Tag, n-aÈ™ avea mai mult de 90 de kilograme, vă jur.

#prinBucureștiul meu a fost un eveniment marca blogdeturism.ro, organizat de Corina Georgescu și sprijinit de Paralela 45, Hotel Răzvan, Laser Maxx și Groupon România.

Webstock-ul meu

Sincer, Webstock e greu de descris în cuvinte. Vin vorbitori foarte faini, care țin prezentări din care oricine are ceva de învățat. Dar dincolo de asta, componenta de socializare de la Webstock este de neegalat. Așa cum felul în care Cristi își manageriază echipa e impresionant. Să organizezi ATÂT de bine un eveniment la care vin 5-6 sute de oameni e incredibil de greu, și totuși Cristi cu Evensys o fac în așa fel încât pare că totul vine de la sine.  E a doua oară când merg și rămân uimit de naturalețea cu care se desfășoară lucrurile la, cred eu, cea mai mare și mai importantă conferință a online-ului românesc.

Despre vorbitori, n-am să vă spun multe, a tot scris lumea. Vă spun doar că domnul Cabral m-a făcut să mă gândesc bine de tot înainte să comentez când nu-mi place ceva, că Vali m-a făcut să înÈ›eleg – poate pentru a suta oară în ultimii ani – că mai am multe de învățat în bloggingul ăsta, că Vlad Petreanu m-a făcut să am È™i mai multă încrede în online, că Ivan Patzaichin mi-a redefinit scala valorilor. Nici una dintre prezentările la care am asistat nu m-a lăsat indiferent.

Am pierdut, din păcate, o parte din prezentări, pentru că am fost prins în câteva întâlniri care au însemnat mult (într-un mod esențial) pentru mine, dar știu că am să le pot vedea pe site-ul Webstock în curând.

Una peste alta, Webstock e o experiență specială. Andreea are dreptate, eu unul aștept Webstock cum așteptam acum 20 de ani începutul școlii.

Felicitări sincere, Cristi & Evensys, pentru o nouă ediție realizată ireproșabil.  Abia aștept tura viitoare :)