Fac o pauză scurtă de la pauza pe care mi-am dat-o, c-o meritam. Ca să vă povestesc două lucruri faine.
1.  Înainte de Crăciun, Alina ne-a strâns să facem cozonaci, sub îndrumarea lui Adi Hădean (în cadrul campaniei Obiceiuri Sănătoase) Și-am făcut – adică au făcut, eu am fost, cum s-ar zice, observator. UÈ™or nu le-a fost cozonăcarilor, pun pariu că cel puÈ›in o parte din ei au avut febră musculară a doua zi – nu-i uÈ™or să frămânÈ›i un aluat serios, cum s-ar zice. Dar a fost o seară ca în familie. Povestea pe larg o găsiÈ›i aici.
2. ÃŽn urmă cu niÈ™te ani, într-o piață din Salzburg am rugat un caricaturist rus să-mi facă o caricatură veselă. Care să facă oamenii să râdă. Sau măcar să zâmbească. I-a ieÈ™it o chestie tristă, care până È™i mie îmi stârnea mila – lucru ciudat, că doar io eram în desenul ăla. După acest eÈ™ec, am renunÈ›at la ideea de-a mai avea o caricatură cu mine. Acum ceva vreme, însă, Raul mi-a adus cea mai tare caricatură de vreodată. Cu ocazia lansării studioului său de mobilă personalizată È™i design interior – la care puteÈ›i apela cu încredere (îi găsiÈ›i È™i pe facebook È™i pe twitter). Caricatura e deja pe un perete al apartamentului meu.
Bun, eu mă întorc la pauza mea totală. Ne-auzim la anul, să fiți cuminți și să iubiți mult.