• Am ramas dator cu un raspuns catre Gramo, la o leapsa. Sa vedem, ce i-as spune lui Dumnezeu daca l-as intalni si ce mi-ar raspunde, ce i-as spune lui Lucifer daca l-as intalni si ce mi-ar raspunde.
  eu: Deci nu-i deloc ca-n carte…
  Dumnezeu: Nope
  eu: Shit!
  Lucifer: yeah…
•  Doua articole care mi-au luminat dimineata (ca pe-aici e nor si intuneric si ploua): Doru Buscu si CTP. Mi-au luminat dimineata nu ca idei, ci ca scriitura. First class.
• Daca va intereseaza sa va faceti un card American Express, e bine sa stiti dinainte ca dupa perioada de aprobare a creditului (vreo saptamana) o sa primiti cardul, care e foarte frumos. Si e bine ca e frumos, dat fiind ca vreo 10 zile dupa ce-l primiti va uitati la el, ca n-aveti PIN. Care vine, cum spuneam, mult mai tarziu. Tanti de la activari a fost asa de draguta cand am intrebat-o ce pot face cu cardul pana imi vine PIN-ul… a zis ca pot sa cumpar de pe net, daca vreau. Mda.
• a, încă ceva (adică later edit): de azi o să fac eforturi să scriu cu diacritice. Nu garantez că o să-mi iasă, dar o să încerc (un bun prim pas ar fi să găsesc apostroful)

Joi seara mi-a crapat, fara nici un fel de simptome, windows-ul. Nu, nu voi trece la alt OS. Da, mi-am recuperat ce era de recuperat.

Intr-o cu totul alta ordine de idei, uimirea saptamanii a fost provocata de faptul ca m-am dus sa cumpar cirese, si am gasit o tanti in piata, care avea un carton mare pe care scria “CIRESE SATU MARE” si de fapt, ciresele erau de import (le stiti, alea parca facute la sablon, aceeasi marime toate, aceeasi culoare, acelasi gust fiecare, nici una sa fie stricata etc). As putea jura ca, in urma cu cativa ani, comerciantii procedau invers, ca era trendy sa fie de-afara lucrurile, chiar daca erau made in romania. Acum, pesemne, e trendy exact invers. Eh, noi sa fim sanatosi.

Revin pe seara cu replicile saptamanii. Putine, da’ simpatice.

Neplacute surprize iti rezerva uneori restaurantele in care ai incredere. Dar cred ca asa multe ca azi inca n-am avut (surprize, zic).

Dupa un scurt dar intens periplu prin oras cu Raluca, zicem sa mergem la masa. Si alegem, fara ezitare, restaurantul Panoramic. Am mai scris eu candva despre el, dar toti cei care au venit in vizita la Cluj stiu cu cat entuziasm i-am dus acolo, si pentru peisaj, si pentru meniu. Sunt client destul de fidel acolo.
In seara asta, o tanti m-a oprit in usa si mi-a spus ca daca n-am rezervare, n-au locuri. Ne-am urcat in masina sa plecam, dar inainte sa iesim pe poarta am sunat sa rezervam o masa peste 10 minute. Fireste, aveau locuri.

A doua supriza neplacuta s-a intamplat la Club Italia (cei care au fost la Blogoree Romanian Tour poate isi amintesc ca i-am dus acolo la pranz). Pe terasa goala erau un ospatar, patronul Giuseppe si doi clienti. Raluca si cu mine ne-am indreptat catre o masa, dar imediat Giuseppe  – pesemne ca vigilent – l-a trimis pe ospatar sa ne mute la alta masa, mult mai mica, in capatul terasei. In primul moment am vrut sa-l intreb – cumva firesc, zic eu – de ce naiba sa ne mutam daca terasa era goala si rezervari erau doar pe doua mese, da’ am zis ca e sub nivelul meu sa ma cert cu ei, asa ca am plecat.

Spre a treia surpriza neplacuta – restaurantul Liga. Un loc placut, unde se mananca tot felul de chestii bune, cu nume de sporturi/sportivi. Si la care merg destul de des in ultima vreme. Ei bine, in seara asta am comandat piept de pui la gratar cu cartofi piure, un cheesecake si un fel de cocktail de legume. Si am anuntat nu unul, ci doi chelneri (ca au venit la noi pe rand) ca voi plati cu cardul. Ei bine, cheesecake n-aveau. Asta e. Da’ dupa 5 minute a venit sa-mi spuna ca nici cocktail de ala de legume n-aveau. Si dupa inca 2 minute, a venit o alta fata sa ma anunte ca nici piure nu mai au (cum naiba aveau cartofi natur, da’ nu si piure, mi-a scapat). Si la urma, nici n-am putut plati cu cardul, ca … n-as sti sa spun de ce. Nu s-a putut, si gata. In fine, aici macar ne-au primit si n-au vrut sa ne mute la cea mai amarata masa de pe terasa. Au fost draguti.

Cred ca ma apuc de cronica de restaurant. Cronica rea, ca prea nu face nimeni in Cluj.

(adresata catre 50% din bloggeri si 99% din presa)

JEG = Jurnal Editorialistic de GROZA (nu groază, da?)

Nu-i vreun nickname, e doar un acronim.

Wow, de cate zile n-am mai scris pe-aici. O fi de lene ? O fi ca n-am nimic de zis ?

Ce se intampla: cred ca amandoua, parerea mea…

Am nevoie de un sfat. Ce sa aleg intre Xbox, PS3 si Nintendo Wii ? Pe cei care au incercat una sau mai multe din aceste console, sau care stiu lucruri despre el, ii rog sa ma ajute sa fac o alegere. De preferat cu argumente, si pretul nu e un criteriu (din cate am vazut, toate 3 costa cam pe-acolo)
Multumesc, dau o bere sfatuitorului care ma convinge sa aleg una dintre variante

(via .marius)

Un tip din State ii face o gluma unui alt tip, de la o companie de telemarketing. E vorba de telemarketing prin telefon. Iar primul tip a inregistrat convorbirea, iat-o:

youtube direct link

Dupa cateva zile la munte, am revenit. M-asteptau, printre altele, doua taguri, unul de la Biris si unul de la Ciutacu. La care voi raspunde in vreo jumatate de ora, ca e un pic de lucrat la ele.
De asemenea, maine (sau poate azi, mai tarziu) o sa va arat niste poze cu ce-am mancat pe unde am fost.
Intre timp, porcaria zilei consta in faptul ca UPC a schimbat grila de programe, nimic nu mai e unde a fost. Rusine lor, parerea mea

O poza excelenta si foarte sugestiva, facuta de Sorin Comanescu, si un comentariu al lui Darius, la fel de sugestiv: “Pana cea agasantă ÅŸi preÅŸedintele plângând abuzat”

de la Emil (care nu vrea link) via Darius (care cred ca vrea) Click pentru zoom.

Am fost azi si am votat DA. Am fost unu’ din aia 21% al caror vot n-a prea contat.

Am vrut sa comentez pe o multime de bloguri unde erau urale de bucurie ca vai, cat de zdrobitor a castigat Jucatoru': 78%, uau. Nu si-a pus nimeni problema ca inca nu se stie, oficial, 78% din cati ? Doar estimari mai mult sau mai putin subiective. Apoi am renuntat sa comentez. Nu vreau sa le stric oamenilor bucuria. Oricum n-o sa-i tina prea mult. Cat va bucurati, ganditi-va ca inainte sa va multumeasca voua, Base le-a multumit lu’ Becali si lu’ Talpes. Gasesc extrem de relevant asta.

Cred ca suntem singura tara din lume in care presedintele isi permite sa ciordeasca telefonul cuiva (detalii la Andrei Badin) si sa nu se intample nimic. Telefonul personal. Al ei, al “victimei”, de-acasa. Tipa ii spune “nu puteti face asta!” iar el raspunde, profund democratic: “iti arat eu ca pot”. Repet, era telefonul ei, pe care vorbea cu mama ei, cu prietenul ei sau mai stiu eu cu cine. Si voi va bucurati ca ramane presedinte… Chestia asta se incadreaza la cel putin doua infractiuni sanctionate de Codul Penal, da’ ce ne mai pasa ? Important e ca am obtinut victoria. Noi si-ai nostri. O victorie zdrobitoare. Am invins!

Ma rog, in egala masura cred ca suntem singura tara asa-zis democratica din lume unde presedintele cheama lumea in strada la date fixe. De dragul linistii sociale, probabil. A, scuze, inteleg ca si in Cuba s-a intamplat la fel pe vremea lui Che si cand El Lider era in forma. Nu suntem singura tara, mea culpa.

Ion Cristoiu (old jack, old number seven) a emis o replica de un taranism delicios in seara asta. Pe fondul imaginilor in care Base incarca marfa de la hypermarket, dupa ce i-a ciordit telefonul ziaristei, Old Jack exclama “eteeee, si-a luat bere!”. A fost funny.

(Later edit. A scos si Gusa una tare de tot: cica electoratul s-a “splitat”. Deci ati inteles, da ?)

Fireste, daca cel putin 54% din cei cu drept de vot (dupa cea mai optimista si probasesciana estimare) n-au mers la referendum, ei nu conteaza. La fel, nici aia 21% care am votat DA. Deci 75% 64% din electoratul roman nu conteaza. Poporul sunt ceilalti. Sau nu asa era replica aia a lui Sartre ?

(Later edit. un calcul mic. electoratul roman inseamna 100%. din astia, 54% nu s-au prezentat, raman 46%. Din astia, 21% au fost impotriva. 21% din cei care au votat inseamna aproape 10% din totalul electoratului. Deci corectez ce-am spus mai sus, 64% din electorat nu conteaza, nu 75%. Basescu e presedintele a 36% din romani. hai, sa va traiasca)

Eh… important e sa ne simtem bine, vorba lu’ Exharhu.