Arta de a critica aiurea

Toată discuÈ›ia asta cu haterii, născută de Mihai azi, mie personal mi se pare aÈ™a, cam ca inundaÈ›iile. ÃŽn fiecare an mai vine un val, toată lumea are reacÈ›ii, se vor lua măsuri. Vine toamna, trece anul, alt val, alte reacÈ›ii, alte măsuri – È™i tot aÈ™a. De ani de zile se întâmplă aÈ™a È™i probabil din când în când tot aÈ™a o să fie.

După ce-am citit – cu atenÈ›ie, chiar – un articol în care 6 oameni È™i-au pus la bătaie IQ-urile (de care deduc că-s foarte mândri) ca să atace alÈ›i 4 oameni, eu am rămas cu câteva întrebări. Toate pleacă de la premiza clară că fiecare poate spune ce vrea. Dar de la oamenii cu minte-n cap ai niÈ™te aÈ™teptări.

1. Problema asta a pus-o Arhi deja, eu doar o reiau, ca are o logică. Cum poÈ›i reproÈ™a cuiva că nu face chestii sociale sau educative când TU n-ai făcut niciodată mai mult decât un RT sau, hai, un articol ? Și să dai exemple DOAR de ce-au făcut alÈ›ii ? (Hădean, Groparu, Doru). Nu, răspunsul noi nu suntem “lideri”, să facă EI, că de aia sunt lideri n-are valoare. Dacă vrei să faci lucruri bune în viață, le faci indiferent unde eÈ™ti È™i ce faci. E ca È™i cum eu i-aÈ™ reproÈ™a lui Mihai că nu dă mâncare la pisicile vagaboande (e doar un exemplu, habar n-am, poate el dă) când eu n-am dat niciodată. Mi se pare ipocrit, adică, să reproÈ™ezi unor oameni că nu fac lucruri pe care tu, la rândul tău, nu le-ai făcut niciodată.

2. (asta e o extrapolare) După fix acelaÈ™i model, cum poÈ›i veni să spui de o campanie ca cea lansată de Chinezu că nu-i ok, când tu n-ai făcut niciodată vreo campanie online ? Ba, mai mult, poate nici măcar n-ai fost parte din vreo campanie, vreodată ? De unde ai priceperea È™i criteriile riguros È™tiinÈ›ifice după care să stabileÈ™ti că nu aÈ™a se face ? Din ce-ai mai citit pe ici, pe colo, pe net ? Și, mai mult, ai È™i tupeul să faci miÈ™to de campania respectivă, cum aÈ™ face eu miÈ™to de Nadal că nu dă bine cu racheta în minge – eu, care n-am jucat niciodată tenis.

3. Să vii să le spui lu’ Arhi È™i lu’ Zoso că pe blog nu aÈ™a se face e ca È™i cum i-aÈ™ explica eu lui Radu cum se găteÈ™te asiatic. Adică lipsit de simÈ›ul ridicolului. Sigur, ne putem ascunde liniÈ™tiÈ›i după “e dreptul meu la opinie, că nu-s intangibili”, da’ asta nu face situaÈ›ia mai puÈ›in amuzantă.

4. Nu pricep neam cine și de ce are dreptul să judece după ce criterii un om dă follow/unfollow pe twitter. Am mai zis io, punem enorm de mult dramatism în această rețea socială. Unii iau follow/unfollow mult prea în serios și mult prea dramatic. Ok, Chinezu dă follow numai celor pe care-i cunoaște personal. Zoso dă follow doar la o mână de oameni, care i se pare lui că au ceva de spus. CINE are dreptul să judece asta și pe ce criterii ? Cum să vii să spui nu așa se folosește twitter când ai ceva minte în cap ?

ÃŽn rest, nu mai e nimic de zis, a zis Eftimie excelent totul. Da’ e păcat, mă băieÈ›i, că în loc să faceÈ›i chestii, vă pierdeÈ›i timpul judecându-i pe alÈ›ii pentru ce fac. Când voi nu faceÈ›i nimic. Da, vorbesc de online, nu de vieÈ›ile voastre de zi cu zi, în care poate sunteÈ›i niÈ™te îngeri binefăcători. Că de la online am plecat, nu ?