Am citit undeva, habar n-am unde, că atunci când îți moare cineva, primul lucru pe care-l uiți e vocea omului respectiv.
Ce prostie.
Eu am și-acum foarte clară în cap vocea lui Mile. Îl aud spunându-mi lucruri. Și nu pentru că sunt razna.
La mulți ani, frățioare, oriunde ai fi.
moj brat Mile je sada medu nama!
kao rani mraz, moj brat… kao rani mraz…
La mulți ani, frățioare, oriunde ai fi.
moj brat Mile je sada medu nama!
La mulți ani, frățioare, oriunde ai fi.
moj brat Mile je sada medu nama!
După o pauză de câteva luni, cauzată de oarece motive, blogul lui Mile e din nou online.
Și m-am bucurat, ca și cum s-ar fi întors acasă. Că așa a zis când și-a luat domeniul, că și-a luat casă
Să-l răsfoiți din când în când. O să se bucure. www.milecarpenisan.ro
Mulțumesc, Groparu și Adi Hădean.
La mulÈ›i ani, frățioare, oriunde ai fi…
Djordje Balasevic – Kao talas
Probao sam, brate, ali ni se moglo. 
Ja idem, a ti ostani sa mnom.
PS: Hvala, Milorade.
Djordje Balasevic – Ringispil
PS: din când în când, mai citiți articolul ăsta. Așa, ca să v-aduceți aminte. Ca să nu uitați.
PPS: un citat care ar trebui să devină proverb:
Când aveai ceva de zis, asculta ore în şir. Fără să întrerupă. Câţi români aţi văzut să facă asta? CÂŢI ROMÂNI NU TE ÎNTRERUP DUPĂ PRIMELE 12 SECUNDE SĂ ÎŢI SPUNĂ CĂ CE AU PĂŢIT EI E ÎNCĂ ŞI MAI COOL???
