Viața cu lapte și miere

Azi, aparent, e ziua recomandărilor. Nici ăsta nu-i vreun advertorial, doar vă recomand din suflet un… lucru care mi-a făcut viaÈ›a mai frumoasă în ultima lună.

Am văzut întâi la Cetin, care mi-a și povestit convingător despre produse, apoi la Cabral, apoi am intrat pe site la Albinuța Veninoasă.

După care mi-am comandat. Miere de rapiță, miere de tei, fagure în miere de tei, energizant (ăsta de mai jos) È™i – da, da, da :) – o È›uică specială pentru tratamentul bolilor de stomac, amestecată cu miere È™i tinctură de propolis. Plus, separat, tinctură de propolis.

Mai am puțin din toate, în sensul că n-a fost zi să nu mă înfrupt din fiecare. Mierea aia de rapiță îi un fel de visul mierii. Și aștept să apară și mierea de mană, despre care am tot auzit, dar de care n-am gustat veci. Iar tinctura aia de proplis face minuni.

Iar energizantul ăsta de mai jos, pe lângă că e super-extra-mega bun, chiar are efect vizibil după doar câteva zile. Foarte bun.

Forumul Vinul.ro

Se întâmplă la București pe 20 septembrie și este prima conferință din România despre promovarea vânzărilor de vin.

La eveniment – organizat, evident, de Vinul.ro – se va discuta despre vânzarea vinului în restaurante È™i în retail, vinul ca element de life-style, promovarea prin internet È™i reÈ›elele Social Media, obiceiuri de consum, factori majori care influenþeazã piaÈ›a internã È™i internaÈ›ionalã a vinului.

Mai mult, la Forum va fi prezentat un studiu asupra obiceiurilor de consum, pe baza unui chestionar online completat de peste 1.000 de consumatori. Iar ziua se va încheia cu un dineu de gală.

Dintre vorbitori: Elisabeta Moraru (Google România), Jean Valvis (Valvis Holding), Laurențiu Achim (președintele Federației Somelierilor din România), Dan Balaban (DaVino), Cosmin Tudoran.

Prețuri și detalii despre cum puteți participa găsiți aici

PS: nu e un advertorial, pur și simplu vă povestesc despre un eveniment fain la care mi-ar fi plăcut să pot ajunge.

Salvezi un om, salvezi o lume

“Salvezi un om, salvezi o lume” este o serie de 18 reportaje scrise de (probabil) cel mai bun scriitor de reportaje din România actuală – Viorel IliÈ™oi, de la Jurnalul NaÈ›ional.

Vă spun, sunt foarte, foarte mulți ani de când n-am mai citit în presa românească vreun articol, de orice fel, atât de captivat cum am citit azi cele 18 episoade ale seriei. Și probabil mâine le voi mai citi o dată.

Seria asta este, categoric, cel mai bun lucru scris în presa care mi-a trecut prin faÈ›a ochilor în ultimii… nu È™tiu, câțiva ani.

Aici e primul episod.

Dacă sunteți pe calculator, sub articol aveți linkuri la toate celelalte. Dacă sunteți pe tabletă, căutați în arhivă. Vă promit că o să merite fiecare minut. Sunt acolo, în cuvintele alea, niște povești de viață absolut incredibile.

O ambulanță pentru clujeni

post pentru clujeni, îndeosebi. se vede din titlu, așa-i ? :)

Liviu încearcă să facă ceva de-a dreptul incredibil. Încearcă să unească clujenii, un soi de oameni care nu sunt foarte uniți de felul lor, să pună mână de la mână, umăr lângă umăr spre a rezolva o problema a cetății. O ambulanță pnetru cartierele Mănăștur și Grigorescu.

Dacă sunteți clujeni, nativ sau măcar cu sufletul, ca mine, vă rog să susțineți și să dați mai departe această inițiativă. Este, cred, o premieră pentru Cluj.

Mergem la fotbal american ?

post pentru clujeni, îndeosebi

Sâmbătă are loc în Parcul Iuliu Hațieganu ceva meci de fotbal american. Nu m-am uitat niciodată la fotbal american, în viața mea. Nu cunosc regulile acestui sport (de-abia am reușit în ultimul an să pricep oarece din rugby, courtesy of Mr. Chinezu și Mr. Turambar). Nu-i cunosc deloc pe oamenii din spatele clubului clujean de fotbal american. Habar n-am cine sunt, n-am vorbit niciodată cu ei.

Da’ totuÈ™i ceva din mine vrea cu orice preÈ› să fiu prezent la meciul (atenÈ›ie!) Cluj Crusaders vs Bekecskaba Raptors. Măcare de curiozitate. Din ce-am văzut pe net, e doar un meci pregătitor.

Mno, mergeți ? Că mi-ar plăcea să fim o gașcă mai mare.

Detalii despre eveniment găsiți aici.

Grupa MoCarta

Sau Mozart Group. Sunt niște băieți din Varșovia. Foarte pricepuți cu instrumentele, dar care au ales să abordeze un pic altfel muzica. Au cântat și cu McFerrin cândva :)

Clipul de mai jos are cam o oră și jumătate. Eu vă rog să vă uitați (nu doar să ascultați) minim 10 minute. După aia, mai vedeți voi dacă vă uitați până la capăt sau nu. 10 minute, promit c-o să merite. :)

Bakerman is baking bread

Azi făceam, ca de obicei, o pâine simplă, cu brânză și măsline. Și, cumva, mi-a venit în cap Bakerman.

Care sunteți mai de-un leat, e imposibil să n-o știți. Imposibil. Care sunteți mai fragezi, asta e piesa:

Mno. Piesa asta are cele mai stupide, incoerente și lipsite de sens și de logică versuri. Din lume. Zici că-s făcute în stil dadaist, doar că omul a folosit propoziții în loc de cuvinte.

(pentru cititorii mei mai tineri, care au dat bac-ul în ultimii ani, facem o mică paranteză – dadaismul a fost un fel de curent literar, apărut după primul război mondial, care avea la bază absurdul, ca formă de prostest. Unul dintre cei care au pus bazele dadaismului a fost Tristan Tzara. Pe Tzara, în realitate, îl chema de fapt Samuel Rosenstock È™i a fost născut la MoineÈ™ti. Și-a ales pseudonimul de Tristan Tzara ca un joc de cuvinte – Trist în Èšară. AÈ™a era el, un trist.  Tzara spunea, într-un fel de manifest, că pentru a compune o poezie dadaistă, trebuie să tai un articol din ziar, să decupezi fiecare cuvânt, să le amesteci pe toate într-o pălărie, să le scoÈ›i unul câte unul È™i aia îți e poezia. Personal, nu cred că făcea chiar aÈ™a. Cred că fuma ceva, începea să vadă mici unicorni verzi pe pereÈ›i È™i scria pe-o hârtie ce îi trecea prin cap când dialoga cu unicornii. Dar e doar părerea mea. PuteÈ›i să vă faceÈ›i voi o părere, citind o poezie de-ale lui. Oricum, dacă încă sunteÈ›i pe băncile liceului, întrebaÈ›i-vă profesorii de limba română despre Tristan Tzara, o să-i impresionaÈ›i)

Mă scuzați, revenim. Deci spuneam că are cele mai stupide și incoerente versuri. Din lume. Dau exemplu doar strofa întâi, e suficient.

Baker man is baking bread
Sagabona kunjani wena
The night train is coming
Got to keep on running

Clar, e un mesaj puternic, bine definit, pătrunzător. Mă motivează È™i mă energizează. Merge direct la inima receptorului. Un fel de vântu’ bate, câinii dorm, măicuță, mi-am luat sanie, să fii sănătoasă.

A, vă întrebaÈ›i ce naiba înseamnă “Sagabona kunjani wena”, cum m-am întrebat È™i eu, în speranÈ›a că acolo e logica strofei ? ÃŽnseamnă “bună, ce faci ?” în limba Zulu. ÃŽnÈ›elegeÈ›i, da ? acum e totul MULT mai clar È™i mai limpede. Mai adăugăm la asta faptul că videoclipul e cu niÈ™te oameni care sar cu paraÈ™uta – deci DA!

Mi-e foarte greu să pricep de ce a fost piesa asta atât de populară acum 20 de ani, sau când a fost.

Poate pentru că dovedește că, în fond, toți oamenii din lume, oriunde s-ar afla ei, au credințe și valori comune.

Pentru că mi-e foarte greu să cred că nu vedeți și voi asemănarea izbitoare și legătura transcendentă de mai jos:

bakerman is baking bread – hai dă-i bătaie, DJ Vasile, învârteÈ™te roata, o să fie pâine!

Cu Biblionet prin țară

Cu cuvinte reci și seci, Biblionet este un program de cinci ani care le va facilita românilor accesul gratuit la informație, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne în România.

Cu cuvintele mele, Biblionet este un proiect în care mi-aș dori să fie cumva implicată toată lumea. Pentru că Biblionet, prin faptul că a dotat peste 1.500 de biblioteci cu calculatoare conectate la internet, a schimbat destine.

Poate vi se par cuvinte mari, dar pentru oamenii din mediul rural accesul la internet nu-i chiar o bagatelă. Și când veți citi povestea lui Vlad, spre exemplu, despre mama care a vorbit cu copilul ei, pentru prima oară după 15 ani, prin Skype, o să-mi dați dreptate. Biblionet a schimbat destine.

Și vieți, după cum veți vedea mai jos (faceți click pentru mărire, o să merite)

 

Pentru a transmite mai departe poveștile bibliotecilor din țară, a luat ființă clubul Căutătorilor de Povești. Vlad Petreanu, Cătălin Ștefănescu și Radu Paraschivescu au cules povești care vor fi strânse într-un e-book și, poate, și într-o carte tipărită. Pe lângă ei, și Cristi, Sebi și eu am strâns niște povești.

Eu am ajuns în Cerna, județul Tulcea. Localitatea natală a poetului și filosofului Panait Cerna, fapt de care locuitorii sunt foarte mândri. Cum sunt mândri și de originea lor megleno-română. Atât de mândri, că au un blestem pentru cei care-și uită limba:

Dar poveste copiiilor de-acolo v-o spun data viitoare.