Postul ăsta e mai lung, că ultima zi a fost mai funny “Prin România” a fost un proiect iniÈ›iat de Petrom È™i Bobby Voicu.

Ziua a început (la 7, ca toate celelalte) cu căutarea Peșterii Liliecilor. Din păcate, din cauza vegetației foarte bogate (și a faptului că eram cam pe fugă) n-am găsit intrarea, așa că ne-am dus în Cheile Dobrogei. Stâncile alea din poză nu-s chiar stânci, sunt niște recifuri coraliere, dat fiind că dealurile astea erau cândva fundul Mării Thesis.

Acolo a fost o bună ocazie ca Bobby să testeze încă un pic Dusterul (o mașină care, sincer vă zic, a fost MULT peste așteptările mele).

Și dacă tot mai stăteam pe-acolo, am făcut un ședință foto cu o călugăriță, care a stat la pozat pe mâna lui Doru.
Citește mai departe

Doamne, frumoasă-i Dobrogea. Știu, mă repet – da’ ăsta-i gândul primordial care mă bântuie după 3 zile petrecute pe-acolo, cu proiectul Redescoperă România iniÈ›iat de Petrom È™i Bobby Voicu.

A doua zi a început al naibii de dimineață. Am mers cu toÈ›ii (am fost 17 oameni, îi vedeÈ›i aici pe toÈ›i) să vedem Cetatea Libida, la Slava Rusă. Cetatea a fost cea mai mare aglomerare urbană din România (aÈ™a cum o È™tim azi) ocupată de romani. Avea 24 de hectare (în zona fortificată) È™i încă 4 în afara zonei. Astăzi, jumătate din cetate se află sub casele oamenilor.  De-a lungul vremii, diverÈ™i imbecili căutători de comori au distrus boltele unor turnuri (aflate cam la 2-3 km de ziduri, îngropate într-un deal). Dacă ajungeÈ›i acolo, să mergeÈ›i la tabăra de arheologie să căutaÈ›i familia Iacob. Stau acolo cam 2 luni pe an (vara) dar stând la poveÈ™ti cu ei ajungeÈ›i să vedeÈ›i cu ochii minÈ›ii istoria Libidei. E impresionant să te uiÈ›i la un zid È™i cineva să-È›i explice “uite, stratul ăsta a fost pus în secolul 4, iar acesta a fost pus peste el, în secolul 6″.

Am vizitat apoi Cetatea Argamum, la Jurilovca. Legenda zice că argonauții s-au oprit și aici când au fost să caute lâna de aur. Argamum este cea mai veche așezare de tip urban de pe teritoriul României, menționată într-un izvor antic (de către Hekataios din Milet, prin secolul 6 î. Hr.). E pe malul lacului Razim (nu pe malul mării, cum mai aveam puțin și-o convingeam pe Andra )

A treia cetate vizitată în acea zi a fost Enisala. Parțial restaurată, Enisala oferă vizitatorului turnuri și ziduri semețe pe un vârf de deal, într-un peisaj absolut superb (și nu, nu mă joc cu superlativele). A fost construită de genovezi, acum 7 secole.

Ultima cetate a zilei a fost Histria. Muzeul din incinta cetății e impresionant. Găsești acolo tot felul de vase, unelte și inscripții, unele vechi de mai bine de 2.000 de ani. Cetatea a fost ridicată în secolul 7 î. Hr.

Ziua s-a încheiat la Constanța, unde am mâncat la restaurantul Beta. La restaurantul ăsta se mănâncă ATÂT de bine, că o să scriu un articol despre el pe Ebucataria, cât de curând. A fost atât de bună mâncarea, încât restaurantul o să intre și pe lista lui Doru.

Da, încă n-am scris de oamenii foarte faini pe care i-am cunoscut sau pe care i-am reîntâlnit. Poate mâine. ÃŽntre timp, mai multe detalii despre Redescoperă România – etapa Dobrogea găsiÈ›i pe fanpage-ul Petrom

E frumoasă Dobrogrea. Mult mai frumoasă decât o bănuiam eu, pentru că știam prea puțin despre ea. Zona asta mustește de istorie și de civilizații vechi. Oriunde întorci capul, vezi ceva care să-ți amintească de vremurile apuse. Începând cu munții Măcin, cei mai vechi munți din Europa și terminând cu cetățile și bazilicile.

Pe traseul nostru de ieri, ne-am oprit, printre multe altele, la Capidava. Fost fort geto-dac, apoi cetate romană, zidurile Capidavei (care a fost distrusă de pecenegi prin anul 1000 și ceva) încă străjuiesc malurile Dunării.

Am urcat apoi spre o carieră de piatră din munții Măcinului, unde ne-am bucurat să înălțăm zmeie

Și să admirăm priveliștea

Am bătut un pic pădurile din Dobrogea (pe-aici sunt cele mai faine drumuri forestiere pe care am mers)

Ne-am oprit la Bazilica Martirială din Niculițel. Singurul mormânt neprofranat din perioada precreștină din Europa. S-a păstrat intact, așa cum s-au păstrat și bucăți întregi din bazilica construită aici în secolul 3. Bazilica a fost descoperită în 1971, datorită ploilor abundente care au spălat pământul ce-o acoperea.

Ziua s-a încheiat la Tulcea (care are o faleză mortală).

Evident, sunt doar o mică parte dintre locurile foarte faine pe care le-am vizitat. Nimic n-a fost, însă, atât de fain pe cât e grupul de oameni cu care călătorim. Dar despre ei în episodul viitor