(notă – o parte dintre problemele tehnice s-au rezolvat, chiar mult mai repede decât m-aÈ™teptam, datorită lui Etherfast. mai rămân restul, le rezolv eu până luni. da, È™tiu că ebucataria.ro are niste probleme.)
Am reușit imposibilul. Am postat pe twitter un update din viitor. Nu mă credeți ?
O să fie un pic liniște pe-aici zilele astea, că avem niște probleme. Deci blogul o să meargă mai mult sau mai puțin, ebucataria la fel. Sper ca până luni să fim ok cu toate.
Deci È™tim cum stăm, mai rămâne să vedem cu cine… (click pentru mărire)
Atunci când locuiești în apropierea unui mall, în scurt timp acesta va deveni principalul loc în care îți faci cumpărăturile. Cu atât mai mult atunci când n-ai în apropiere nici un alt fel de magazin.
Trăind lângă mall, intri într-un fel de simbioză cu el. Îți aranjezi agenda zilnică după cum își aranjează mall-ul programul. Înveți în scurt timp care-s orele la care sunt cozi mai mici sau în care locurile de parcare cele mai apropiate de intrări sunt goale, înveți rapid că după 10 seara nu mai ai de unde să-ți iei țigări, apă, bere, suc, hârtie igienică sau orice altă prostie ți-ar putea trebui noaptea. Înveți să fii prevăzător cu nevoile tale. Devii mai matur, pentru că poți lipsi noaptea de-acasă când tu n-ai o conservă prin frigider.
Dar cele mai multe lucruri le înveÈ›i despre oameni. Acum îmi dau seama – atunci când mergi o dată pe săptămână la cumpărături în mall, n-ai timp să studiezi problema. EÈ™ti concentrat pe nevoile tale. Dar când mergi de 2 ori pe zi (prima oară să-È›i iei È›igări, a doua oară înjurând că ai uitat să iei apă) începi să vezi niÈ™te stereotipuri comportamentale.
De exemplu, în doar câteva zile eu am învățat că pe lângă 90% dintre fetele sexy stau băieți atletici, de multe ori tunși foarte scurt, nu rareori tatuați. Și nu mă refer (doar la) pițipoance și cocalari. Dar nu prea vezi fete sexoase lângă băieți cu moacă de profesor, doctor sau economist.
O altă chestiune interesantă la mall este statul oamenilor la coadă. Există panouri mari pe care sunt desenate (ca să înÈ›eleagă tot românu’, să nu se încurce în litere) È™i scrise mesaje simple, de genul: “casă pentru coÈ™urile de mână”, “casă prioritară pentru femei însărcinate È™i persoane cu handicap”, “casă pentru obiecte voluminoase”. E fascinant că oamenii sau le ignoră total, sau le aplică cu sfinÈ›enie, depinde de zi. Adică mai deunăzi la casa pentru coÈ™uri de mână erau 2-3 care s-au supărat pe mine când le-am spus că nu-i primeÈ™te cu coÈ™uri din alea mari, pe roÈ›i. ÃŽn acelaÈ™i timp la casa pentru gravide erau numai bărbaÈ›i cu coÈ™uri pline de chestii foarte mari, iar la casa pentru obiecte voluminoase nu era nimeni. Ieri, însă, la casa pentru coÈ™uri de mână era coadă de 20-25 de persoane, iar la casele de lângă nu era nimeni. Ce să mai înÈ›elegi ? Psihologia socială e complexă È™i are multe aspecte.
Nu mai zic de parcare. Pe cele 5 locuri rezervate persoanelor cu dizabilități am avut norocul să surprind, zilele trecute, 5 soferi plecând aproape în acelaÈ™i moment. Nu erau împreună, a fost o coincidență.. 3 erau doamne între 25-35 de ani, 2 dintre ele în pantaloni scurÈ›i È™i a treia în ceva blugi trei sferturi. CeilalÈ›i doi – un puÈ™ti de 19-20 de ani cu ceva Passat de fiÈ›e È™i un domn aÈ™a, potent financiar. Evident, nici unul dintre cei 5 n-avea nici pe dracu. ÃŽn parcarea aia sunt peste o mie de locuri de parcare, sunt o mulÈ›ime de locuri goale, dar oamenii ăștia au găsit că acolo era mai la îndemână să parcheze. Inutil – nu-i aÈ™a ? – să vă zic ca locurile alea speciale de parcare sunt ocupate la orice oră din zi È™i din noapte de oameni care n-au nimic
Partea bună a vieții mele pe lângă mall constă în faptul că în fiecare dimineață prin fața geamului meu de la bucătărie trece agale o turmă de oi și capre. Iar seara, de pe balcon, ascult găgăind o turmă de gâște. E cumva liniștitor să descoperi că anumite lucruri nu se schimbă niciodată.
O leapșă veche (că nu ne mai scapă Dumnezeu de ele 
) primită acum muuuuuuuuultă vreme de la Chinezu, care o primise și el cu muuuuuultă vreme înainte de la Marie Jeanne
N-o să ajung niciodată aici, pentru că nu zbor cu avionul și pe pământ/mare cred că-i un pic mai greu. Dar dacă aș zbura, aici m-aș duce: Angkor Wat, în Cambodgia. (sursa foto)
Și un alt vis nerealizabil (cel mai vis, de altfel) de-al meu e să merg în Bora Bora, dar locul ăsta n-ar respecta regulile lepșei, că e destul de popular. (sursa foto)
Și leapșa merge la Tya și la Corina, iac-așa. Și la Ruben
Dacă primiți mailul din poza de mai jos, vedeți că-i țeapă. click pentru mărire
PS: știe cineva cum și unde îi anunț pe ăia de la BT ?
Pe podul de pe Horea, toți stâlpii au niște pălării agățate. Care-i faza cu ele ? click pentru mărire
… È™i gata.
Două chestiuni, diferite:
1. Nu încetăm campania pentru Alex. Luni dimineaÈ›a, de la 8, voi fi live la Alpha TV Cluj, unde voi vorbi despre cazul lui. ÃŽntre timp, aveÈ›i niÈ™te poze noi cu el, aici. Tot legat de Alex, campania lui Arhi merge mai departe – detalii aici.
2. O fetiță de 1 an È™i ceva – o cheamă Luana – are nevoie de un implant cohlear. Ce e ăla È™i cu ce o ajută pe Luana să aibă o viață normală, aflaÈ›i pe site-ul citesteopoveste.com
Notă – aÈ›i citit poate la Denisa È™i la Sebi despre cât de greÈ™it a procedat persoana care se ocupă de campania pentru Luana. Și eu sunt de părere că a procedat aiurea, i-am È™i scris asta într-un mail. ÃŽn esență, sunt de părere că nimeni nu e obligat, nici măcar moral, să participe la o campanie umanitară pentru un străin. Dacă vrei È™i simÈ›i dorinÈ›a de a ajuta, o faci, dacă nu, nu poÈ›i fi acuzat de nimic, mai ales în cazul în care primeÈ™ti câteva cereri de ajutor umanitar pe zi.
Repet, sunt de părere că cea care se ocupă de strângerea de fonduri pentru Luana a procedat foarte aiurea. Am decis să scriu despre cazul Luanei, însă, pentru că în mod clar copila n-are nici o vină că cei din jurul ei înteleg greșit realitatea. Și pentru că, în al doilea rând, tind să-i acord tipei care se ocupă de cazul Luanei niște circumstanțe atenuante.
Azi, în parcare la Polus, langâ mașina mea stătea un domn paznic. Agale mă apropiam de dânsul, pregătindu-mă pentru vreun scandal absurd legat de cum am parcat (parcasem ușor strâmb) sau cine știe ce altă prostie. Deci mă pregăteam de scandal cu el, da ?
Mno, omul stătea lângă maÈ™ină s-o păzească, pentru că prostovanu’ – adică je – lăsase geamul deschis È™i omul s-a gândit că dacă îmi fură cineva ochelarii de soare ? Mai bine să nu mi fure. AÈ™a că a stat lângă maÈ™ina mea s-o păzească vreo 15 minute.
Mi s-a părut foarte frumos. Dar și mai frumos mi s-a părut că aflase de geamul meu deschis de la un domn client, care când l-a văzut așa (deschis) s-a dus și a anunțat paza mall-ulului.
Acum mă tot întreb, oare dacă vedeam vreo mașină cu geamul deschis, m-ar fi dus capul să anunț paza ? Oricum, mulțumesc, domnule client, oriunde ai fi.
Și a fost È™i tombola pentru Alex. Nu vreÈ›i să È™tiÈ›i ce emoÈ›ii am avut. Am fost foarte decepÈ›ionat de faptul că a venit foarte puÈ›ină lume. Am fost foarte dezamăgit pentru că m-aÈ™teptam să văd acolo o grămadă de lume, m-aÈ™teptam să văd acolo toate vocile foarte active altfel din blogosfera clujeană (n-au fost decât câțiva bloggeri), m-aÈ™teptam să-i văd acolo MÄ‚CAR pe cei care ieri dimineață mă sunau È™i mă rugau să le È›in 2-3 mese, că vin foarte mulÈ›i – È™i au venit doar 2 oameni din ăia mulÈ›i.
Dar mi-au trecut toate decepÈ›iile È™i dezamăgirile când am văzut cât de faini au fost oamenii care au venit. Adică, să vă explic – noi am pregătit 300 de bilete de tombolă. Și am vândut 325. Asta pentru că au fost oameni care au cumpărat câte 20, ba chiar câte 100 de bilete, au fost alÈ›ii care au cumpărat bilete apoi le-au dat înapoi, doar ca să-l ajute pe Alex.
Am strâns din bilete 1625 de lei, care astăzi vor fi depuși în contul lui Alexandru. În plus, s-au mai strâns bani (încă nu știu câți, voi afla un pic mai târziu) într-o urnă pregătită special pentru donații. UPDATE: în urnă s-au strâns 4.490 lei și 65 de euro. Deci, în total, s-au strâns aseară în Pub 6.115 lei și 65 de euro
ÃŽnainte să vă arăt câteva poze, vreau să mulÈ›umesc tuturor celor care È™i-au rupt aseară 2 ore ca să fie acolo È™i să-l ajute pe Alex. Vreau să le mulÈ›umesc celor care au donat obiecte pentru tombolă – marele premiu a fost mult mai mare decât l-am anunÈ›at eu ieri. Vreau să le mulÈ›umesc lui Nicu Bendea de la Comedica, băieÈ›ilor de la Grimus È™i iluzionistului Cristian Gog pentru că au întreÈ›inut atmosfera. ÃŽi mulÈ›umesc lui Ruben, care a vândut bilete, a filmat, a pozat È™i în general mi-a făcut viaÈ›a mai uÈ™oară aseară, pentru că aÈ™a e el, un băiat bun.
Și vreau să le mulțumesc tuturor celor care au donat pentru Alex.
Mai târziu o să avem și un video cu ce-am filmat aseară, până atunci v-arăt câteva poze, toate făcute de Ruben. (click pentru mărire)
