Brașov: Taverna Pescarului


Deprecated: Function get_magic_quotes_gpc() is deprecated in /home/andreicr/beta/wp-includes/formatting.php on line 3712
taverna-pescarului-08

Deprecated: Function get_magic_quotes_gpc() is deprecated in /home/andreicr/beta/wp-includes/formatting.php on line 1881

Deprecated: Function get_magic_quotes_gpc() is deprecated in /home/andreicr/beta/wp-includes/formatting.php on line 3712

Deprecated: Function get_magic_quotes_gpc() is deprecated in /home/andreicr/beta/wp-includes/formatting.php on line 3712

Deprecated: Function get_magic_quotes_gpc() is deprecated in /home/andreicr/beta/wp-includes/formatting.php on line 3712

Deprecated: Function get_magic_quotes_gpc() is deprecated in /home/andreicr/beta/wp-includes/formatting.php on line 3712

Deprecated: Function get_magic_quotes_gpc() is deprecated in /home/andreicr/beta/wp-includes/formatting.php on line 3712

Deprecated: Function get_magic_quotes_gpc() is deprecated in /home/andreicr/beta/wp-includes/formatting.php on line 3712

Deprecated: Function get_magic_quotes_gpc() is deprecated in /home/andreicr/beta/wp-includes/formatting.php on line 3712

Deprecated: Function get_magic_quotes_gpc() is deprecated in /home/andreicr/beta/wp-includes/formatting.php on line 3712

Deprecated: Function get_magic_quotes_gpc() is deprecated in /home/andreicr/beta/wp-includes/formatting.php on line 3712

Prin Transilvania sunt puÈ›ine restaurante axate pe peÈ™te. Ca să fiu sincer, eu È™tiam până zilele trecute doar două. Doripesco, de la Feldioara, jud. BraÈ™ov È™i unul care a fost în Cluj-Napoca, îmi scapă acum numele – Pescador sau cumva – È™i s-a închis. Bănuiesc c-or mai fi, că nici eu nu le È™tiu chiar pe toate pe lumea asta.  Însă în rest, în general, prin restaurante găseÈ™ti doar păstrăv, somon È™i doradă, uneori È™i È™alău. Dar scrumbie, È™tiucă È™i alÈ›i peÈ™ti mai serioÈ™i, să zicem, nu prea găseÈ™ti în Transilvania. Ah, mai găseÈ™ti peÈ™te spadă sau ton la grătar în restaurante italiene, cum e Club Italia din Cluj, dar asta e altă poveste.

Ei bine, acum 2 zile m-a dus un prieten să testez Taverna Pescarului, un mic restaurant din Brașov. Deschis cu doar câteva luni în urmă, Taverna Pescarului aparține unui domn care a gătit foarte mulți ani la malul mării, în diverse țări. Și care gătește, el singur, cam tot ce oferă în meniu.

Care meniu e cu adevărat bogat. Am găsit acolo icre de crap, de È™tiucă, de păstrăv, pastă de peÈ™te adevărată, scrumbie (e un produs sezonier), È™tiucă, morun, nisetru È™i alte minuni pe care rar le vezi prin restaurantele ardelene. Și la niÈ™te preÈ›uri absolut decente, comparativ cel puÈ›in cu alte locuri în care găseÈ™ti delicatese din astea. Patronul merge dimineaÈ›a la piață È™i cumpără chestii de care are nevoie, iar peÈ™tii mai “exotici” îi aduce de la Dunăre sau de la ConstanÈ›a.

Locul arată modest, dar cumva te îmbie la stat – noi am mers pentru o oră È™i am stat… mno, mai multe ore, până la urmă. N-am încercat decât vreo 3 feluri – cât să È™i mănânci, până la urmă ? – dar am fost atât de încântat de gusturi, că mi-am promis să iau la rând tot meniul în lunile următoare.

Ceea ce vedeÈ›i în pozele de mai jos sunt: o porÈ›ie de icre de crap (bune ca la Crama Terente, în Brăila) È™i o porÈ›ie de pastă de peÈ™te (făcută din vreo 4 peÈ™ti diferiÈ›i), apoi niÈ™te È™alău prăjit, lângă care am găsit un pesto din pătrunjel pe care aÈ™ vrea să învăț să-l fac acasă, apoi o tocăniță numită Captura zilei, cu 3 soiuri de peÈ™te È™i foarte multe legume (vinete, ciuperci, ardei). Mai sunt în meniu È™i or să le vină È™i lor rândul: două tipuri de borÈ™ pescăresc, diverse feluri cu fructe de mare, mare, calcan, chefal, câteva tipuri de saramuri… este de testat acolo, nu glumă! Plus, pentru oameni ca Răzvan, are câteva tipuri de ciorbe È™i câteva preparate la grătar care nu conÈ›in peÈ™te.

Restaurantul e pe str. OaÈ™ului nr. 1, în BraÈ™ov. (lângă fosta Piață de Miercuri, mai exact fix aici) ÃŽncă n-au site sau pagină de facebook, doar acest “loc pe facebook” sau cum s-o numi. Dar oamenii povesteau că vor să-È™i facă.

Mai merg, mai caut, vă mai povestesc. Dar dacă vă iese în drum, aveți încredere în gusturile mele și vizitați-l.

Farm to Fork

E un Bistro care s-a deschis anul trecut în Cluj-Napoca și de care am aflat, spre rușinea mea, doar săptămâna trecută. Farm to Fork e, de fapt, un altfel de Bistro. Construit pe o idee pe care vreau să ajung s-o aplic și-n viața mea, cândva.

Și anume, toate ingredientele sunt cumpărate de la țărani – 98% dintre ele chiar din judeÈ›ul Cluj. Diana, omul care a gândit acest concept de restaurant, a tras mult È™i din greu să găsească printre localnici oameni capabili să-i livreze ingrediente la o calitate constantă, dar iată, a găsit. Acum, o să aibă de tras din greu să-i convingă pe oameni că o carne de vită crescută în casa omului are alt gust decât carnea vitei crescute industrial.

Dar eu sper tare să-i reuÈ™ească È™i asta. Pentru că, pe lângă faptul că locul e amenajat foarte prietenos, de-È›i vine să nu mai pleci, pe lângă faptul că mâncarea (cel puÈ›in ce-am gustat eu) e aparte de gustoasă, are È™i-un meniu capabil să provoace pofte chinuitoare oricărui gurmand sau gourmet – supă de coadă de bou, ciorbă de ied, prepeliță, ruladă de iepure, tocăniță de limbi È™i fudulii de rață (adică de rățoi, fireÈ™te) È™i-o mulÈ›ime de alte mâncăruri care nu se găsesc în orice restaurant.

Până mai ajung să testez și restul meniului, vă spun cu siguranță că n-o vă pară rău dacă le treceți pragul. Sunt pe str. 21 decembrie 1989, nr. 100 (imediat după Banca Transilvania)

5

 

O vizită la Fork & Cork

post pentru clujeni, îndeosebi

Nu È™tiu exact de când funcÈ›ionează restaurantul Fork & Cork (se află pe str. Mihai Veliciu nr. 63, în locul fostului “Amurg”). Eu am ajuns prima dată acum vreo două săptămâni, la o întânire pe fugă. N-am avut vreme atunci nici să studiez meniul cu atenÈ›ie, nici să văd mai multe mâncăruri. Mi-am luat atunci, mai mult atras de nume, “pave de somon pe brondae de È™alău sărat”. N-am avut aparat foto cu mine, dar am furat poza de pe pagina lor de facebook

 

Adevăr vă grăiesc: am mâncat somon de multe ori, în multe locuri, gătit de mulÈ›i oameni. Inclusiv de mine. Dar atât de gustos È™i de bine făcut ca acesta, mai rar. Iar garnitura aia… e unicat. Foarte gustoasă. Sincer, habar n-am ce înseamnă “brondae”, aÈ™a cum habar n-am ce conÈ›ine (bine, m-am prins care-s ingredientele de bază, doar ce anume îi dă gustul ăla unic nu m-am prins). Dar mi s-a întâmplat rar să mă impresioneze o garnitură atât de tare.

Bun. La invitaÈ›ia unui bun prieten, zilele trecute am ajus iar la Fork & Cork. M-am dus pregătit – mi-am luat aparatul cu mine È™i-am zis să vedem pe larg ce È™i cum.

 

fork and cork

 

Masa noastră a început cu “somon tartar cu tapenade de măsline”. Foarte uÈ™or, foarte gustos (au È™i un proseco bun, care merge de minune cu gustarea asta)

somon tartar cu tapenade de măsline

 

Și-apoi am trecut la lucruri mai complicate. Tagliatelle cu pui și ciuperci de pădure. Pastele sunt făcute la ei, puiul e marinat cumva, că are o aromă aparte, ciupercile de pădure dau o aromă unică. Mi-a plăcut.

 

tagliatelle cu pui si ciuperci de padure

 

Coaste de porc confiate. N-am idee cum sunt preparate înainte de-a fi gătite, dar carnea este incredibil de fragedă. Foarte gustos, faină prezentarea. Denumirea oficială e “confit de porc”.

 

Confit de porc

 

Amu… ce-aÈ›i văzut mai sus au mâncat prietenii cu care am fost. Eu doar am gustat câte un pic din fiecare.  Eu am luat ceea ce se numeÈ™te “cotlete de miel cu sufle de cartofi”. Mno, mâncarea asta arată un pic altfel decât mă aÈ™teptam eu când am comandat. Foarte bine marinată, carnea are un gust cu totul aparte È™i nu seamănă cu vreun alt cotlet de miel pe care l-am mâncat eu. Iar sosul ăla completează cumva fericit mielul È™i garnitura.

A fost un pic prea în sânge pentru gusturile mele, dacă vreți să vă comandați și vă placea carnea bine făcută, să-i spuneți ospătarului dinainte. Dar altfel, jos pălăria.

 

cotlet de miel cu sufle de cartofi

 

Iar chestia de mai jos se numeÈ™te “gateau de ciocolată”. Mi-a plăcut mult, ciocolată fină È™i cremoasă pe un blat subÈ›ire cu fructe – un desert de oameni mari, cum spun cei de-acolo.

gateau de ciocolata

Ca să vă faceÈ›i o idee de preÈ›uri – mielul a costat 45 de lei, confit-ul de porc 35, pastele 24 iar somonul tartar 22 de lei.

Când o să am vreme, am să merg cu siguranță să încerc È™i pieptul de rață cu ghimbir, dorada umplută cu pesto È™i roÈ™ii uscate sau o gustare numită “creme brulee de ficat de rață” – asta sună tare interesant. Până atunci, vă doresc să-i vizitaÈ›i, au o mulÈ›ime de chestii faine în meniu.

La Terra Gusto

notă: acest articol nu este un advertorial, este o recomandare. Sigur că n-aș fi avut nici o problemă dacă era, am scris și-am să mai tot scriu advertoriale. Dar pur și simplu nu e. 

În Cluj, pe str. Brâncuși 114, a funcționat mulți ani Restaurantul Red House. Nu era rău, meniul era unguresc și mâncarea bine gătită și gustoasă.

De curând, însă, și-a schimbat proprietarul, numele, decorul și meniul. Acum se numește Terra Gusto, are un super bucătar (l-am cunoscut și mi-a dat niște sfaturi senzaționale) și-un meniu menit să facă față cam oricăror critici. N-are pagini întregi de feluri de mâncare, însă cele alese sunt suficiente pentru orice gusturi și pentru o mulțime de combinații reușite. Și cumva se armonizează foarte bine opțiunile pentru gustări, supe, feluri principale și deserturi.

terra gusto

De exemplu, dacă îl vizitaÈ›i È™i mergeÈ›i pe mâna mea, începeÈ›i cina cu unt de hering sau cu tartar de somon. Sau cu amândouă, de fapt. PuteÈ›i continua cu o supă cremă de dovleac cu aÈ™chii de bacon, după care merge de minune un rasol cu fasole verde (jur că-i cel mai bun pe care l-am mâncat vreodată, perfect rumenit la exterior, fraged È™i suculent în interior) sau, dacă vreÈ›i să vedeÈ›i o inovaÈ›ie culinară perfectă, o lasagna foarte atipică cu piept de iepure.  De minune ar merge È™i-un piept de rață cu fulgi de ghimbir. Deserturile pe care nu cred c-am să le ratez vreodată când merg la ei sunt sufleul de ciocolată È™i duo mousse-ul – ambele făcute cu ciocolată belgiană.

Și lista de vinuri se potrivește cu meniul. Bere au foarte puțină (3 sortimente de Paulaner, dacă am reținut bine), dar mâncărurile lor nu prea se potrivesc cu berea.

Pozele sunt făcute cu telefonul, dar mai mult ca sigur c-am să mai merg și-am să fac poze mai faine (sau, mai bine, o să-l duc pe AlexDimaFoto cu mine :) )

  

  

 

Trei replici

Am scris cândva un articol cu niÈ™te replici din cârciumi. Primele două din următoarele trei sunt un fel de continuare la articolul ăla. A treia… n-are legătură, dar e a mea È™i încă-s mândru de ea :)

1. OspătăriÈ›a de la Plugaru’, restaurantul meu favorit din CrângaÈ™i, BucureÈ™ti, România

– dar pălinca de MaramureÈ™ de unde o aduceÈ›i ? întreb eu
– de la FocÈ™ani, zice ea

2. Un shaormar de la Divan, Centrul Vechi, București

No onion for you! This is so much better! (asta-i o poveste pe care v-o spun mâine, că merită, promit)

3. Practic, eu, într-un moment de inspirație

Trăim într-o țară în care nici cafea n-am băut azi!

Vom reveni.

Miko, un restaurant care-mi place

post pentru clujeni, îndeosebi

Din start stabilim – acesta nu este un advertorial. Este povestea unui loc pe care l-am descoperit din întâmplare È™i care mi-a plăcut tare mult.

Miko Etterem e un restaurant aflat pe strada Clinicilor, numărul 23, în locul fostului Toldi. O să aibă È™i site, È™i pagină de facebook – în curând, se lucrează la ele.

Povestea e aÈ™a. Tipul care l-a deschis mi-e prieten de mulÈ›i ani, un om pe care nu l-am văzut de alÈ›i mulÈ›i ani. Ne-am întâlnit la Campionatul de Gătit. Și mi-a zis “uite, am deschis un restaurant, nu treci să vezi cum e ?”.

Și-am mers, cu Alina și Răzvan. Și vă spun pe scurt ce mi-a plăcut și ce nu.

Mi-au plăcut:

– meniul. variat, axat pe bucătăria ungurească (patronul e maghiar, bucătarul e maghiar), cu preÈ›uri decente

– găseÈ™ti la Miko feluri de mâncare pe care în alte restaurante cu profil maghiar din Cluj nu le găseÈ™ti

– au câteva feluri de pălincă ungurească (caise, pere, prune) impresionante. Rafinate È™i foarte aromate.

– priveliÈ™tea de la ultimul nivel al terasei este fermecătoare.

– mâncarea e gătită cu atenÈ›ie, e gustoasă, cu porÈ›ii decente.

– servirea e ireproÈ™abilă

– preÈ›urile sunt specifice zonei, nici mai mari, nici mai mici.

Ca idee, o poză, făcută de Răzvan, a unui papricaș grozav, cu gălușcuțe. Eu am rămas total impresionat de gălușcuțule alea, și declar cu mâna pe inimă că sunt cele mai bune din Cluj

Sau un piept de pui cu sos de gorgonzola și ciuperci. Mi-a făcut seara mai frumoasă (tot Răzvan a făcut poza)

Nu mi-au plăcut:

– lista de beri. mi-ar fi plăcut să aibă mai multe tipuri de bere. da, È™tiu că nu-i o berărie, dar mi-ar plăcea să fie mai multe opÈ›iuni.

– mi-ar fi plăcut să fie deschis mai mult. La ora 23.00 se ia ultima comandă, deÈ™i nimeni nu va da clienÈ›i afară (noi am stat până pe la 24.00)

Miko e un loc care mi-a plăcut și pe care vi-l recomand cu sinceritate. Și, dacă mergeți, să-mi spuneți cum vi s-a părut.

Klausen Burger

notă: acesta NU este un advertorial. pur și simplu am găsit un loc foarte fain și mă gândesc c-ar fi bine să-l știe și alții. Așa, ca să fie limpede.

În Cluj-Napoca apar berăriile într-o veselie. Fabrica de Bere Ursus, Ludwig Bavarian Bierhouse, Klausen Burger și-or mai fi. Când zic că apar într-o veselie, mă refer la faptul că acum un an nu era nici una dintre astea (sau nu știu eu să fi fost).

De Fabrica de Bere v-am povestit, la Ludwig n-am ajuns încă. Azi vă povestesc de Klausen Burger.

Decorul

E genul ăla de loc în care simți că aparții din momentul în care intri. Dacă ai norocul să te întâmpine și-o Cristină zâmbitoare, ești cumva fermecat pe loc și chiar nu-ți mai vine să pleci. Niciodată.

Klausen Burger are o sală mare și foarte, dar foarte aerisită. Adică oriunde ai sta, n-ai impresia că esti prea aproape de masa de alături. Ceea ce pentru mine e mare lucruri. În sala asta intră cam 150 de persoane, lejer. Au și-o scenă, unde din când în când sunt concerte.

Oamenii de-acolo se pregătesc să lanseze propria lor bere, pentru care încă n-au primit ok-ul de la autorități – dar înÈ›eleg că nu mai durează mult, eu unul abia o aÈ™tept.

Servirea

De 10, sincer. Sau cel puÈ›in aÈ™a am avut eu noroc să fie în cele două dăți în care i-am vizitat. ÃŽn plus, au o chestie tare faină – poÈ›i bea bere din halba ta personală. Adică o aduci, o laÈ™i aici È™i doar tu bei din ea. ÃŽntre două vizite, halba ta stă închisă într-un dulap.

(a mea e, evident, aia cu stema Serbiei)

Nu sunt foarte multe beri la Klausen Burger (am numărat 18 sortimente) dar sunt berile potrivite. Eu mă bucur la Bavaria la halbă și la Holsten nefiltrată.

A, și au niște biscuiți simpatici :)

Mâncarea

Ca să treci prin tot meniul, trebuie să vii de multe ori, că-i stufos, nu glumă. Și nu pentru oameni care țin diete sau care trag de colesterol în jos (mă rog, au și salate, dar eu le-am ignorat). Noi ne-am comandat mai multe, după cum urmează:

Jacket Potatoes & 3 sausages (550 g)

Mix Bavarez (1100 g)

Piept de pui cu sos de bere (550 g) – poză făcută de măiastrul Palatkas

3 feluri de mâncare, 4 oameni extrem de încântați. Sosul ăla de bere de pe pui este pur și simplu de neuitat.

Au mai fost È™i niÈ™te coaste, da’ nu prea ne-au impresionat, aÈ™a că nu vi le povestesc. A, È™i v-am arătat gramajele ca să vedeÈ›i că-s porÈ›ii pentru oameni foarte serioÈ™i :)

PreÈ›uri ? Păi… o Holsten nefiltrată e 6 lei. Mix-ul Bavarez e 37 de lei, dar e pentru două persoane. Cartofii cu 3 feluri de cârnaÈ›i sunt 19 lei, la fel È™i puiul cu sos de bere. Una peste alta, super decent – desigur, părerea mea.

Klausen Burger e un loc frumos, în care o să-mi petrec, probabil, multe seri – când o să am ocazia. Și vă recomand să-l încercaÈ›i, că oamenii de-acolo chiar încearcă să fie bine.

PS: ar trebui să încep să-mi fac un sistem de punctaj, ceva de genu’ “5 crivăți e perfect, 1 crivăț e naÈ™pa” – că prea scriu de cârciumi în ultima vreme :)