Îi o întrebare pe care eu, cel puțin, mi-o pun des, mai ales că mă ocup cu ce mă ocup. Îi o întrebare pe care cred c-ar trebui să ne-o punem toți. Așa ar fi normal.
Problema majoră nu e cu întrebarea. E cu răspunsul. ÃŽn vremurile noastre, există niÈ™te axiome. Porcul, vita, oaia nu-s tocmai sănătoase. Puiul e ok. PeÈ™tele e È™i mai ok. Să prăjeÈ™ti în ulei e nesănătos. Să prăjeÈ™ti în unt e de-a dreptul criminal. Ouăle în exces nu-s sănătoase. Grăsimile ne fac rău, vânatul ne face rău. De slănină nu mai vorbesc – ne ucide pe nevăzute. Brânza de oaie are colesterol rău. Colesterolul rău ucide. Și laptele are colesterol rău. Se spune că cei din popoarele mediteraneene trăiesc mai mult È™i fac mai rar boli de inimă, pentru că mănâncă peÈ™te, fructe de mare È™i mult ulei de măsline. Care sunt sănătoase (pe bune, chiar sunt).
Dar nu a fost așa mereu.
ÃŽn trecut, oamenii mâncau altfel – È™i trăiau foarte bine. Mâncau vânat, prăjeau liniÈ™tiÈ›i în unt, consumau brânzeturi foarte grase È™i lactate. N-aveau iaurt degresat È™i sarea era extrem de importantă pentru ei (azi se recomandă să evităm excesul de sare, zahăr È™i grăsimi). Nu È›ineau cont că ouăle fac praf ficatul È™i n-aveau mese fără vin.
Chiar, vinul… în ultimii zeci de ani, studiile È™i cercetătorii au demonstrat clar că vinul roÈ™u – consumat moderat, că nici un exces nu e bun – e foarte sănătos. Că ajută inima, circulaÈ›ia, tensiunea, datorită taninilor pe care-i conÈ›ine. ÃŽnsă în 2009 au apărut alte studii È™i alÈ›i cercetători, care au demonstrat că, de fapt, deÈ™i face È™i niÈ™te bine, totuÈ™i vinul roÈ™u – È™i orice alt alcool, de altfel – sunt otrăvuri curate. DeÈ™i noi È™tim că ardelenii întâmpină mâncarea lor (care deseori include porc È™i cu smântână) cu pălincă, È™i totuÈ™i trăiesc bine, mersi, până la vârste înaintate.
Cutumele astea alimentare se tot schimbă, la fiecare câteva zeci de ani. Din diverse interese economice sau de altă natură. Acum știm că porcul e gras și grăsimile fac rău. Acum știm că prăjitul în unt e tare nesănător. Dar acum 200 de ani nu știam asta. Așa cum poate peste 100 de ani, probabil, o să știm cu totul alte lucruri.
O să-mi spuneÈ›i că medicina/È™tiinÈ›a au evoluat, e logic să È™tim mai mult ca acum 100 de ani – iar eu o să vă spun că e logic să È™tim mai puÈ›in decât peste 100 de ani, de exemplu.
Știți cum mănâncă sârbii, poporul meu de suflet ? Altfel decât le spun cercetătorii și studiile 
Un ospătar sârb se va uita câș la tine dacă-i ceri pui la grătar. Daca mai È™i legi două vorbe sârbeÈ™te, te va întreba “pui ? da’ sunteÈ›i bolnav ?“. Pentru că sârbii, atunci când mănâncă, nu È›in cont de colesterol, grăsimi È™i alte prostii. Ei mănâncă aÈ™a cum le place. Cu kajmak (un fel de smântână grasă, obÈ›inută din lapte de oaie), cu slănină, cu mult porc È™i vită. Prăjit în ulei, sau în unt. Și totuÈ™i, trăiesc până la vârste venerabile – ba chiar sunt È™i foarte dezvolaÈ›i. Și sănătoÈ™i.
Pentru că la ei nu ajung studiile și cercetătorii. Ei țin cont doar de faptul că mâncarea trebuie să aibă gust. Și atunci, așa o prepară, gustoasă, fără să țină cont de cele mai la modă specificații medicale și științifice.
Specificații care, poate, peste 50 de ani or să fie cu totul și cu totul altele. Singura chestie care mi se pare perfect valabilă de-a lungul istoriei e echilibrul. E bine să mănânci echilibrat, cu de toate. Cu legume, carne, lactate, cereale. Fără să faci exces de unele sau de altele.

